Este duminica seara... stau in fata unui computer si constat cu stupoare ca s-a mai dus o saptamana... Dar oare de ce ma mira lucrul asta, pentru ca, in ultimul timp nu stiu de ce mai masuram timpul... sau mai bine spus mai are timpul o masura? Sincer din punctul meu de vedere timpul se masoara doar in doi timpi... dimineata cand trebuie sa ma ridic din pat si seara cand din nou singurul lucru pe care mi-l doresc este sa ajung inapoi de unde am plecat...
Parca lucrurile se insiruiesc cu o rapiditate de necrezut... acum parca plecam de dimineata la munca, iar acum in a doua secventa stau in fata computerului, asteptand din nou sa dorm... si ma gandesc ca iar incepe o noua saptamana... si uite asa mai e un pic din anul asta... un 2007 la fel ca orice an... ca orice luna... ca orice zi... ca orice clipa...
Oare sunt eu singurul caruia viata si zilele ii zboara fara sa-si dea seama... oare chiar ziua pentru noi mai are 24 ore??? Parca bunicii aveau mai mult timp la dispozitie si ne soptesc ca pe vremea lor timpul trecea altfel... sa aiba oare dreptate acei cercetatori care au ajuns, in urma unui studiu, la concluzia ca ziua are de fapt in jur de 16 ore reale momentan? Nu mi-a venit sa cred acel studiu, dar parca acum o simt pe pielea mea...
Sincer vremea din seara asta se potrivea perfect Halloween-ului, singura zi care a marcat ceva mai spectaculos si un pic iesit din peisaj in decursul acestei saptamani... Si poate ca pozele facute in aceea zi la munca au ramas ca o stampila in derularea altor zile anonime...

Ilustrarea perfecta a omului de zi cu zi... a sufletului nostru care sufera in cautarea fericirii... care nu are parte de nimic deosebit in monotonia zilei... ci reuseste sa zambeasca din ce in ce mai rar...

Cred ca incet-incet toti vom afisa aceasta privire ingandurata asupra timpul ce trece peste noi... si nu vom mai avea nevoie de o masca pentru a afisa acest lucru...
In speranta ca ne vom trezi vreodata din acest galop... va multumesc celor care-mi acordati cateva clipe din viata voastra pretioasa si va opriti privirea asupra randurilor mele si de asemenea inegalabilului Dex pentru ingeniozitatea de care a dat dovada...


3 comentarii:

pana acu cel mai frumos articol >:D<

4 noiembrie 2007 la 22:50  

Hmmm!Cam sumbru pentru mine.Bine, cu totii avem zile bune si zile mai putin bune...Dar sincer daca as sta si as gansi asa in fiecare zi sincer cred ca as innebuni.
Ai dreptate, nu spune nimeni ca nu ai avea si senzatia asta vine de la faptul ca bunicii si parintii nostri traiau intr-o lume mai simpla si parca nu atat de rea si de dezaxata.Aveau principii, valori, traditii si aveau copilarie ceea ce in zilele nostre nu mai exista.
Eu ma consider inca din generatia norocoasa care a avut parte de copilarie, nu atat de mult timp, dar am avut ceva.
In zilele noastre deja la 20 de ani muncesti, te lupti pentru o cariera, nu mai ai timp de prostii cum ar fi distractia, plimarile in aer liber sau vizita la un muzeu...TREBUIE sa lupti pentru existenta, pentru o casa, pentru un viitor mai bun si un job de viitor.Pe vremea bunicilor sau a parintilor lupta asta nu era atat de mare si nci copiii atat de maturizati si nici lumea atat de rea si de nebuna, in adevaratul sens al cuvantului.Ne ingropam in munca de zi cu zi, incat uitam sa traim cu adevarat si sa acordam si spiritului nostru cateva momente de odihna si relaxare.Si mai avem din cand in cand momente ca acesta pe care l-ai avut tu, cand ne oprim putin din iuresul vietii si ne uitam cu stupoare in urma si vedem cum trec orele, zilele, anii pe langa noi si nu avem de ce sa ne aducem aminte, decat...zile in sir de munca...
Consider ca tine foarte mult de noi si ca din cand in cand trebuie sa ne oprim si sa ne impunem sa ne acordam cateva clipe care sa ne aduca aminte ca viata e frumoasa si ca merita traita din plin...Si putem face asta,nu?

8 noiembrie 2007 la 10:33  

Ziua are 25 de ore si asta pentru ca in fiecare zi ora in plusar trebui sa fie pentru reflectarea a ceea ce a fost bun si rau in acea zi. pentru a-ti dovedi ca traiesti.
Si chiar daca acea ora se transforma in 5 minute trebuie sa ti-o acorzi pentru a deveni mai bun, mai vesel, mai optimist, pentru a putea dormi mai bine, sa rezi cu-adevarat ca n-a trecut degeaba.
E drept parca mai ieri am luat, noi toti, viata in piept, dar ce conteaza este ca nu traiesi degeaba, sau cum imi place sa spun nu faci umbra pamantului sau ai capul ca sa nu-ti ploua in gat.
Ziua de Halloween are o astfel de influenta asupra noastra pentru ca un fel de zi de sarbatorire a mortilor, o balanta bun - rau.
E OK, trece aceasta stare. Maine poate fi mai rau, dar daca nu va fi o zi de maine? Inseamna ca ziua de astazi a fost o zi perfecta, la fel ca celelalte care au trecut, iar ziua nu conteaza ca are doar 25 de ore.

25
de fapt ce mai, ia ghici?
Cristina.

8 noiembrie 2007 la 17:43  

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire