8. Mult mai cunoscut...


Daca in poza trecuta era greu sa ne dam seama despre cine este vorba, aici cu siguranta toti stiti despre cine este vorba... Un personaj extrem de controversat, Albert Einstein nu s-a rezumat doar la fizica, domeniul in care a reusit sa modifice principiile universal acceptate pana la el. A oferit umanitatii si una din cele mai amuzante poze care il infatiseaza, aceasta fiind de atunci o muza chiar si pentru diverse imprimeuri pentru tricouri. Poza a fost facuta la data de 14 martie 1951 de Arthur Sasse.
Imaginea ascunde si parte nevazuta a unui mare om de stiinta... E foarte greu sa-ti imaginezi ca un om care a schimbat cursul lumii cu descoperirile sale, are momentele sale de copilarie...
Intotdeauna Albert Einstein a fost omul contrastelor si punctelor de extrem. Spunea intr-una din carti: “Nu pot concepe un Dumnezeu care-şi răsplăteşte şi pedepseşte creaturile sau are o voinţă de felul celei pe care o găsim în noi. Nici nu pot, nici nu aş vrea să concep că un individ supravieţuieşte morţii fizice; să îndrăgească astfel de gânduri sufletele slabe, din teamă sau egoism absurd. Eu sunt satisfăcut de misterul eternităţii, al vieţii şi de cunoaşterea unei mici părţi a structurii minunate a lumii existente, împreună cu eforturile devotate pentru înţelegerea unei părţi oricât de mici a Raţiunii care se manifestă în natură.” In aceeasi nota: “Vreau doar sa aflu ce principii dundamentale a urmat Dumnezeu in crearea Universului.Altceva nu ma intereseaza”.
Dupa cum spuneam mai sus ca este un om al extremelor, intr-o alta discutie Einstein lasa de inteles ca, nu are credinta in Dumnezeu, chiar daca el incearca sa inteleaga misterele care ne inconjoara:
“Este, bineînţeles, o minciună, ceea ce aţi citit despre convingerile mele religioase, o minciună repetată sistematic. Nu cred într-un Dumnezeu personal şi n-am negat niciodată aceasta, ci am exprimat-o clar. Dacă există în mine ceva care poate fi numit religios, atunci este admiraţia neţărmurită pentru structura acestei lumi, pe atât pe cât ştiinţa noastră o poate evidenţia”.
O lupta continua intre bine si rau, un contrast intre alb si negru, au scot la iveala de-a lungul timpului mari reusite si totodata cele mai frumoase realizari. Poate ca asta este cheia succesului, sa experimentezi lucrurile la extrem, ca in urma unei impartiri sa-ti iasa adevarul pur, real, asa cum este el... Ne limit
am de foarte multe ori la anumite prejudecati si temeri, ajungand sa ne traim viata inchisi de principii... Ajungem sa facem lucruri monotone si ne ingradim experientele de care putem avea parte intr-o viata de unul singur... Nu vom reusi niciodata sa realizam nimic, daca vom spune: “Eu nu pot!”, “Eu nu stiu sa fac asta!”, “Nu sunt in stare sa realizez chestia asta!”
Chiar credeti ca Einstein se astepta sa faca atatea descoperiri? In nici un caz, nu stia la 10 ani cel va astepta in viata si ca va ramane in istoria omenirii sute, poate chiar mii de ani... E alegerea fiecaruia daca ramane sau nu, un ANONIM...
Si cum bine mai spunea: “Doar două lucruri sunt infinite, universul şi prostia
umană, însă nu sunt sigur despre primul”. Prostia inca se dovedeste a sta in coasta universului in ceea ce priveste dimensiunea... Cu siguranta daca s-ar fi nascut acum, fraza asta ar fi sunat altfel, punand cele doua lucruri la egalitate...
Cumva ma insel eu si nu mai exista prostie in lume??? Ma poate contrazice cineva ?











Cu siguranta poza de mai sus nu va spune nimic... haideti sa va ajut cu un hint... este vorba de primul ministru al Marii Britanii... Nici asta nu va spune inca nimic? Va mai dau cateva indicii, a fost prim-ministru intre anii 1940 – 1945 si ulterior 1951 – 1955.... Poate nici asta nu va spune nimic... este vorba de Winston Churchill, nu-i asa ca numele va este mai mult decat cunoscut si garantat ati auzit cel putin odata in viata de el? Intradevar poate nimic interesant in ceea cel priveste, poate pe langa faptul ca a fost prim-ministru nu putea sa-l faca cunoscut decat pe plan national, foarte greu pe plan international... Marea lui recunostinta a fost prin acordarea Premiului Nobel in 1953, pentru literatura... pentru cateva din scrierile sale, care au fost vreo 18 la numar...
Poza a fost surprinsa in timpul unei vizite oficiale in Ottawa, iar fotografia este facuta de Yousuf Karsh, anonim, pana la data efectuarii pozei, nu si dupa... Se pare ca aceasta fotografie care nu iti afiseaza practic nimic spectaculos este cea mai reprodusa poza din istorie... Aceasta poza a aparut pana si pe coperta revistei Life...
In concluzie orice mic lucru poate si nesemnificativ, ori cotidian iti poate aduce faima intr-o secunda... cum poate si poza urmatoare o putem vedea in fiecare zi in Bucuresti, dar imortalizata de un aparat face mai mult decat o mie de cuvinte...


Va las sa comentati voi poza de mai sus si va invit in Bucuresti daca vreti sa testati...








Cu totii stim ce s-a intamplat pe 11 septembrie 2001 si ce a urmat pe tema acestor atentate... Pana si acum la aproape 7 ani de la respectivele evenimente sunt inca discutii aprinse pe aceasta tema, care parca nu are sfarsit... A fost sau nu atentat organizat de catre talibani sau doar un spectacol creat de americani pentru a regiza un motiv de a ajunge pe taramul petrolului... Au vrut oare sa-si demostreze inca odata ca ei sunt no. 1 in lume ca forta militara si pot rapune orice stat, daca au un interes, fara a-si atrage replici dure sau toate armele impotriva lor din partea Europei si a intregii lumi?
Sau pur si simplu acel templu invicincibil care incearca sa si-l creeze in jurul sau ca forta militara si economica a cedat sub planurile unui taliban dintr-o pestera? Daca a fost asa eu cred ca ar fi trebuit sa le ridice mari semne de intrebare americanilor si sa ia masuri drastice in ceea ce priveste securitatea lor ca si populatie... Vi se pare ceva schimbat de atunci si pana acum? Sincer mi nu mi se pare ca au modificat anumite lucruri drastic, ba chiar deloc nu s-au modificat actiunile pe care l-au intreprins sau cel putin nu vizibil... Intradevar au pornit o contrapartida dureroasa contra lui Saddam si o campanie de cautare a lui Bin Laden...
Dar oare cele mai mari servicii secrete din lume nu pot gasi un om??? Sa fie oare asa sau nu vor sa-l gaseasca? Va recomanda sa va uitati la filmul : « The Huntinh Party » si o sa intelegeti mai bine ceea ce spun... Filmul se termina cu cateva cuvinte mari : « Teoretic, vânãtoarea criminalilor de rãzboi în Bosnia continuã si astãziOricum, cei mai cãutaþi doi oameni, Radovan Karadzic si Ratko Mladic, continuã sã sfideze S.U.A., Natiunile Unite Uniunea Europeanã, NATO, Haga precum si toatã lumea civilizatã care pretinde cã îi cautã. De zece ani de când Radovan Karadzic se ascunde, a publicat douã cãrti si o piesã de teatru. Poate dacã comunitatea internationalã deschide un teatru de varã...Dar probabil sunt prea ocupati sã “îl caute" pe Osama Bin Laden. »
Poate asta o sa va dea ceva de gandit... Revenind la poza mai sus expusa ea este surprinsa, cum poate v-ati dat seama deja pe 11 septembrie 2001, de catre fotograful american Richard Drew... Incredibila alegerea omului, care a preferat sa se arunce in gol de la etajele superioare ale cladirii, decat sa stie ca va muri in chinuri... Este greu sa-ti imaginezi macar ce a putut fi in secundele respective in sufletul omului respectiv... oare panica si-a spus cuvantul sau care o fi fost motivul pentru care a ales sa se arunce?
Numai Dumnezeu poate stii acum ...





Stateam si ma gandeam zilele astea cand vremea nu tine deloc cu noi, cam ce ne inspaimanta pe noi, pentru ca fugim dintr-o parte in alta fara sa ne mai pese parca de nimic... In ultimul timp am ajuns la concluzia ca timpul este din ce in ce mai scurt, ca incalzirea globala este sau nu un fenomen care ar trebui sa ne ingrijoreze, ca poluarea are un impact din ce in ce mai mare asupra mamei noastre Terra...
De ce dracu ne tot gandim noi la tot felul de lucruri cu impact atat de mare si incercam sa ne facem atatea planurie si de fapt sa nu actionam decat atunci cand ne ajunge cutitul la os? Este pueril ce facem noi ca si societate, atat timp cat nu reusim sa constientizam de fapt impactul actiunilor noastre asupra lucrurilor de langa noi... Ceea ce cred eu este ca nu stim sa avem grija de noi, de unde atata prezenta atata vointa pentru a salva planeta? Ati stat vreodata sa va ganditi cate lucruri rele ne facem noi insine, fara sa ne pese?
Daca acum 50 de ani bunicii nostrii munceau pe rupte fizic si au ajuns acum sa sufere din cauza asta, pentru ca organismul a rezistat doar in tinerete. Privind in urma, noi radem ca am scapat de mersul pe jos zeci de km pana la oras pentru a ne cumpara mancarea pentru urmatoarea luna sau saptamana. Acum nu mai plecam la cumparaturi daca nu avem la scara masina sau un taxi... Din ce in ce mai putin utilizam mijloacele de transport in comun, pentru ca suntem deranjati de aglomeratie, zicese, dar mai degraba eu zic ca am devenit prea comozi...
Suntem fericiti ca avem un job care nu ne solicita deloc fizic... ca plecam de acasa linistiti cu masina care ne asteapta cuminte ca in fiecare dimineata in fata blocului la 10-50 de metri de scara, ajungem la birou utilizand liftul, chiar daca lucram la etajul 1. Fericiti ne asezam pe scaun si nu ne ridicam de acolo decat atunci cand avem anumite nevoie sau vreo sedinta ne solicita sa ne mutam locatia... Seara suntem fericiti ca vom reface traseul de dimineata in sens invers, insa de data aceasta cu gandul la patul care ne asteapta acasa... Suntem happy, pentru ca am scapat poate astazi doar cu o simpla durere de cap sau poate una simpla de spate... e doar de la scaun... ne linistim usor in gand...
In comparatie cu bunicii nostri spunem ca suntem de sute de ori mai castigati ca nu vom avea probleme la batranete... ca nu ne chinuim ca ei... Poate o sa radeti, dar asta e versiunea frumoasa a povestii...
In spatele acestor lucruri simple se afla, altele neplacute... de ce oare? E simplu muncim psihic mai mult decat oricand si poate nu ne-am gandit vreo secunda, dar pe noi nu o sa ne lase in nici un caz fizicul, dar o sa ne lase ceea ce ne doare cel mai tare CAPUL... Si nu stiu sincer daca o sa mai ajungem “sanatosi” pana la 70 de ani la fel ca generatiile care au reusit sa iasa la pensie...



Nu avem grija de noi, sa mancam cand trebuie, sa facem miscare constant si lista asta poate fi marita foarte mult... Si atunci cand mancam nu prea ne pasa ce mancam ... Cati dintre voi va uitati pe ambalajul produselor pe care le cumparati sa vedeti cu ce sunt facute? Parerea mea, nici 5% dintre consumatori nu fac lucrul asta. Ajungem sa descoperim la cateva luni de la aparitie o boala pe care am acumulat-o din aceasta neglijenta si numai atunci cand ajungem in spital, ne speriem si dam orice sa scapam de ceea ce e mai rau ... Poate doar asta ne mai sperie in momentul de fata... MOARTEA... doar cand suntem in prag de negociere cu ea si vedem ca din clipa in clipa pierdem teren...
Asta ar fi partea grea pe care ajungem la acel prag de negociere... Dar banii astia care ne iau mintile, din pacate ne mai duc in situatii in care negociem in cateva clipe... Oare va dati seama despre ce este vorba... ce lucruri ne iau vietile sa fel de repede ca mintile atunci cand decidem sa optam pentru o achizitie???
Nu cred, pentru ca noi consideram ca este normal ceea ce facem si cum actionam... pacat...

Nu doar persoanele mai în vârstă, ci şi tinerii au senzaţia că totul s-a accelerat excesiv. Ieri a fost Revelionul, în scurt timp e Saptămâna Sfântă şi puţin mai încolo Crăciunul. Acest sentiment este iluzoriu, sau are o bază reală? Prin rezonanţa Schumann se poate da o explicaţie. Fizicianul german W.O. Schumann a constatat în 1952 că Pamântul este încercuit de un câmp electromagnetic puternic, care se formează în partea inferioară a ionosferei, la aproximativ 100 km deasupra noastră. Acest câmp are o rezonanţă (denumită rezonanţa Schumann ), aproximativ egală cu 7,83 pulsaţii pe secundă.
Este ca un fel de memorie, responsabilă de echilibrul biosferei, mediu natural de care depind toate formele de viaţă. S-a verificat că toate vertebratele şi creierul nostru au aceeaşi frecvenţă de 7,83 hertz. Empiric s-a făcut constatarea că nu putem fi sănătoşi în afara acestei frecvenţe biologice naturale. Când astronauţii ieşeau în călătorii spaţiale, ieşeau din rezonanţa Schumann şi se îmbolnăveau. Dacă erau supuşi acţiunii unui simulator Schumann, îşi recuperau echilibrul şi sănătatea. De mii de ani, bătăile inimii Pământului au avut această frecvenţă de pulsaţii şi viaţa s-a dezvoltat într-un relativ echilibru ecologic.
Se pare că începând din anii 80, şi ceva mai accentuat din anii 90, această frecvenţă a trecut de la 7,83 la 11 şi 13 hertz. Inima planetei s-a dereglat. Ca urmare, au apărut dezechilibre ecologice: perturbaţii climatice, activitate vulcanica crescândă, mari tensiuni în conflicte mondiale, creşterea generală a comportamentelor deviate la oameni, etc. Datorită acestei accelerări generale, o zi de 24 de ore este percepută ca având doar 16.
Din această cauză, percepţia că totul se desfăşoară prea repede nu este iluzorie. Ar avea bază reală în această schimbare a rezonanţei Schumann. Se poate avansa o teorie, recurentă între marii cosmologi şi biologi, că Pământul este, efectiv, un superorganism viu, că noi şi planeta formăm o entitate unică. Fiinţele umane suntem pământ care simte, găndeşte, iubeşte si venerează. De ce suntem asa? Avem aceeaşi natură bioelectrică şi suntem înconjuraţi de aceleaşi unde rezonante Schumann.
Gaia, acest superorganism viu care este mama Terra, trebuie să găsească echilibrul natural... ca orice organism viu, dar nu se ştie ce preţ va trebui plătit de către biosferă şi fiinţe. Aici se deschide loc pentru grupurile ezoterice şi alţi futurişti care vor proiecta scenarii, acum dramatice cu catastrofe teribile, acum dătătoare de speranţă, cum ar fi apariţia celei de-a patra dimensiuni, prin care toate fiinţele vom fi mai intuitive, mai spirituale şi mai sincronizate cu bioritmul planetei.
Toate astea vin in completarea unui post mai vechi (aici), in care constatam ca timpul zboara cu o viteza incredibila... Sunt singurul care simte asta sau si voi simtiti la fel?

Asta a lu’ Gauss si anume Carl Friedrich Gauss, asta care cica a fost mare astronom, matematician şi fizician german. A făcut descoperiri importante în materie de mecanică celestă, electromagnetism, optică. A dezvoltat teoria numerelor. A pus premisele geometriei hiperbolice noneuclidiene... A avut o teorie care si acum are o foarte buna aplicabilitate asupra resurselor si nu numai... Este vorba de Clopotul lui Gauss, care are aplicabilitate in foarte multe chestii si ne rup managerii capul cu el la evaluarile departamentului..
Ce concluzie am tras eu in seara asta este ca are o foarte buna aplicabilitate in toata evolutia noastra ca si oameni, inclusiv evolutia noastra. Nu stiu daca am chef sau timp sa o luam inca de la inceputurile noastre, dar neaparat as vrea sa ma opresc asupra unui lucru... scoala...
Haideti sa o luam de la inceput ... incetul cu incetul...

Anul 1960 – Învătământul obligatoriu de 4 ani: automat se iveste si o problema care trebuia rezolvata: Un tăran vinde un sac de cartofi cu 50 lei. Costurile de producție se ridică la 40 lei. Calculează profitul.
Anul 1970 – Învătământul obligatoriu de 7 ani: Un tăran vinde un sac de cartofi cu 50 lei. Costurile de productie se ridică la 4 cincimi din pretul de vânzare. La cât se ridică profitul tăranului? Se interzice utilizarea abacului!
Anul 1990 – Învătământul obligatoriu de 10 ani: Un economist agrar vinde o cantitate de solanum tuberosum subteran cu o sumă de bani B. B are mărimea 50. Din elementele B – b, rezultă că b=0. Multimea costurilor de productie P are o mărime cu 10 elemente mai mică decât multimea B. Reprezentati multimea P ca multime–parte a multimii B si hasurati multimea rezultantă R, potrivit următoarei întrebări: cât de mare e profitul? Se interzice utilizarea minicalculatorului.
Anul 1995 – Învătământul liber Waldorf: Desenează un sac de cartofi si cântă în acest timp un cântecel.

Anul 2006 – Învătământul incluziv: Un tăran vinde un sac de cartofi cu 50 RON. Costurile de productie se ridică la 40 RON. Profitul se ridică la 10 RON. Să se sublinieze cuvântul cartofi si să se discute despre el între colegii din medii culturale diferite. Se interzice utilizarea armelor.
Anul 2010 – Învătământul la distanta sau stil messenger: un injiner agronom vinde un sag de gardofi cu 25 euro. gosdurile sund de 5 euro. profidul este de 20 euro. selegdeaza dermenul gardof si maileaza solutia in formad pdf la: clasa_2a@scoala.euroba.
Onul 2015 - Învătământul care nu mai exista: sori, nu mai egzisda gardofi! doar vrenci vraiz la mec donelts ! draiasga brogrezul!


In concluzie nu vi se pare ca plecam de undeva de jos si intr-un ciclu de 100 ani doar s-ar putea sa ajungem cam de unde am plecat? Poate ca lucrurile sunt un pic trase de par, dar cu siguranta primele trei date sunt reale... urmatoarele vor veni cu siguranta, incet-incet...
Am inceput sa citesc tot felul de comentarii, sau lucrari de BAC, ori chiar cereri oficiale, in care “tz”-ul face legea impreuna cu “k” si multe alte astfel de lucruri...
Am invatat cu greu limba romana si tot noi ne-o distrugem... incet, dar sigur... tragic dar adevarat... astia suntem... si uite cum imaginea de mai jos chiar are o aplicabilitate in real:

Postări mai noi Postări mai vechi Pagina de pornire